Este adevărat că liderii de la Bruxelles, prin intermediul Comisiei Europene, obligă România să scumpească apa brută? Nu, nu este adevărat: există un proiect de lege în lucru legat de Jalonul 4 din PNRR, însă documentele oficiale ale Guvernului României descriu măsura drept o reconfigurare a mecanismului economic al Administrației Naționale „Apele Române", menită să asigure modernizarea și întreținerea sistemului național de gospodărire a apelor, nu o cerință impusă unilateral de Comisia Europeană pe fondul unei crize globale a apei.
Afirmația a apărut pe 21 aprilie 2026 într-un video publicat pe TikTok, arhivat aici.
În clip, vorbitoarea spune următoarele:
Se pregătește o lege să se scumpească așa zisa "apă brută", este o obligație prin planul de reziliență al Comisiei Europene, jalonul 4, prin care se cere scumpirea apei brute, pentru că la nivel european și mondial, apa începe să devină o problemă.
Așa arăta postarea pe TikTok în momentul redactării acestui material:
(Sursa imaginii: Captură de ecran a postării https://www.tiktok.com/@florin76b/video/7631251348624821526, făcută de Lead Stories)
Afirmația că măsura ar fi o cerință impusă unilateral de Comisia Europeană este inexactă. PNRR-ul României a fost structurat pe baza unor jaloane și ținte agreate de autoritățile române împreună cu Comisia Europeană; nu este un document impus extern, ci un angajament asumat de statul român în schimbul accesului la fonduri europene (arhivat aici și aici). Jalonul 4 reflectă, prin urmare, o obligație autoasumată a României cu privire la managementul apei (arhivat aici).
Ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a confirmat că Jalonul 4 vizează intrarea în vigoare a unei legi care introduce modificări pentru reglementarea noului mecanism economic pentru resursele de apă din România, aflat în responsabilitatea Ministerului Mediului (arhivat aici). Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a precizat că jalonul este asociat cu o penalitate de aproximativ 1 miliard de euro în cazul neîndeplinirii și că obiectivul reformei este crearea unui fond destinat protecției împotriva inundațiilor și finanțării infrastructurii critice de baraje.
Apa brută reprezintă apa prelevată din surse naturale, precum râuri, lacuri sau pânze freatice, înainte de a fi tratată și distribuită populației sau utilizată de industrie. În România, aceasta este administrată și tarifată de Administrația Națională „Apele Române".
Scopul real al reformei nu este „scumpirea apei" ca atare, ci acoperirea unui deficit masiv de finanțare a infrastructurii hidrologice. Reforma urmărește introducerea principiului recuperării costurilor, prin care Administrația Națională „Apele Române" să își poată acoperi cheltuielile reale de operare și investiții, cu tarife actualizate periodic și diferențiate în funcție de categoria de utilizatori, incluzând costurile de mediu și valoarea resursei, cu scopul acoperirii unui deficit estimat la 23 de miliarde de lei în următorii 15 ani, necesar modernizării barajelor și digurilor, conform unui raport al Băncii Mondiale. (arhivat aici și aici)
Așadar, proiectul de lege există și este legat de un jalon PNRR, dar cadrul în care este prezentat induce în eroare. Reforma nu a fost impusă de Comisia Europeană, nu vizează direct prețul apei pentru populație și nu are ca motivație principală criza globală a apei, ci finanțarea infrastructurii de gospodărire a apelor din România.
